Curăţire la trup şi suflet
Postul Sfintei Marii sau Postul Sîntămariei a fost rînduit să fie ţinut în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care, înainte de Adormirea sa, a petrecut în neîncetată rugăciune şi post. Timp de două săptămîni, pînă pe 14 august inclusiv, ne înfrînăm trebuinţele biologice, purificîndu-ne la trup şi spirit. Ne aducem aminte de virtuţile Fecioarei încercînd să ne apropiem de ele prin propriul comportament. Postul Adormirii Maicii Domnului precedă praznicul Adormirii Preacuratei Fecioare Maria şi este mai uşor decît cel al Paştelui, dar mai aspru decît al Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli. La finalul postului, vom sărbători Sfînta Maria Mare, pe 15 august. De fapt, postul Sfintei Marii este penultimul din acest an bisericesc.
Ce şi cum mîncăm
Lăsatul secului se ţine pe 31 iulie, sau 30 iulie, dacă această zi cade miercuri sau vineri. În aceste două săptămîni, vom sărbători şi Schimbarea la Faţă din 6 august, praznic ce-L proslăveşte pe Fiul lui Dumnezeu, cînd Sfinţii părinţi au acordat dezlegare la peşte, vin şi untdelemn. În restul postului se mănîncă ulei şi se bea vin numai sîmbătă şi duminică. Tipicurile şi învăţăturile bisericeşti prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, pînă la ceasul al IX-lea (ora 15.00), cînd se mănîncă hrană uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei. În mănăstiri, postul este mai aspru. Zilnic, se citesc cele două Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov. Dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post, mîncăm de dulce a doua zi, adică pe 16 august, iar în ziua Adormirii mîncăm peşte. „Căci postul potoleşte trupul, înfrînează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă“, spune Sfîntul Ioan Gură de Aur.
Un post al bucuriei
Dar a posti nu înseamnă numai abţinere de la anumite alimente. Preoţii ne îndeamnă să ţinem Postul Sfintei Marii din dragoste pentru Maica Domnului, cea care ne ajută la nevoi. Nu este un post de tristeţe, cum e cel al Paştelui. E un post al bucuriei, cum spun şi cuvintele rostite în ziua Adormirii: „Mutatu-te-ai din moarte la viaţă şi de pe pămînt la cer!“. Maica Domnului a fost primită în braţe de Fiul ei, şi acum este pururea mijlocitoare pentru noi, încît nu pleacă nimeni dinaintea Ei neajutat şi neascultat. Prin urmare, să postim, dar şi să ne rugăm la Maica Domnului. Este bine ca în post să ne spovedim păcatele la duhovnic şi, dacă ne dă dezlegare, să ne împărtăşim cu Sfintele Taine.
Lupta cu ispita
Respectarea postului este o datorie creştină, dar trebuie făcut cu tragere de inimă, nu numai pentru că aşa trebuie. Mulţi dintre noi spunem că, astăzi, cînd avem servicii obositoare, stresante, cînd nu prea avem timp să gătim mîncare specială, este mai greu să postim. Mulţi colegi nu postesc şi ne privesc ca pe nişte ciudaţi. Mai mult, ne fac poftă mîncînd în faţa noastră alimente de la care încercăm să ne abţinem. Cu atît mai bine primit este postul cu cît tentaţiile şi piedicile sînt mai mari. Sinoadele bisericeşti au hotărît unele pogorăminte, adică abateri nevinovate de la normele existente, acceptate de Biserică. Copiii de pînă la 7 ani, bătrînii, bolnavii şi femeile gravide sînt scutiţi de post pe anumite perioade. Aceste dispense trebuie luate însă înainte de începerea postului, cu binecuvîntarea preotului sau a duhovnicului.
Gîndul curat şi vorba bună
Toate religiile acordă importanţă postului, practicîndu-l în diferite forme şi cu diverse motive. La creştini, postul înseamnă demonstrarea virtuţilor creştine şi nu poate fi separat de acestea, deoarece este mijloc de desăvîrşire sufletească, de luptă împotriva patimilor şi a poftelor, dar şi un semn de respect şi jertfa adusă Maicii Domnului. Sfîntul Pavel spunea că „trupul rîvneşte împotriva duhului şi duhul rîvneşte împotriva trupului“. A posti înseamnă abţinerea de la orice pofte trupeşti, inclusiv cele sexuale. Purificarea trupească trebuie împletită cu cea spirituală. Rugăciunea, gîndurile pozitive, împăcarea cu duşmanii, lupta împotriva păcatului trebuie să ne însoţească în aceste zile. „De multe ori pierdem toată osteneala noastră şi toată fapta bună, dacă nu păzim două lucruri: mintea şi limba. Că tot păcatul se începe de la minte, de la gînd şi toată fapta rea se exprimă întîi prin limbă. Trebuie mare băgare de seamă“, spune părintele Cleopa, îndemnîndu-ne în Postul Sfintei Marii să ne adresăm semenilor noştri, oricine ar fi ei, cu o vorbă bună şi un gînd curat.
Rugăciune către Preasfînta Născătoare de Dumnezeu
• „Împărăteasa mea cea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria celor mîhniţi, acoperirea celor necăjiţi, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul; ajută-mă ca pe un neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin. Necazul meu îl ştii, dezleagă-l precum vrei, că nu am alt ajutor afară de tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi în vecii vecilor. Amin!“
Şi Iisus a postit
• Postul s-a practicat de-a lungul secolelor, atît în Vechiul Testament de către marii profeţi Moise, Ilie, David, dar şi în Noul Testament. Mîntuitorul a postit 40 de zile, înainte de a-şi începe misiunea pe pămînt, înainte de a porni la propovăduire. Biblia spune că Hristos i-a învăţat pe ucenici să postească şi să se roage.
Tradiţii din bătrîni
• Legat de postul Adormirii Maicii Domnului există cîteva tradiţii populare care se păstrează din moşi-strămoşi. Se spune că, pentru sănătate şi noroc, se posteşte miercurea şi vinerea. Pentru duşmani se posteşte numai sîmbăta şi duminica, dar este mare păcat. În vechime, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea laolaltă cu toate animalele din curte. În tradiţia populară, pe 2 august se serbează Ziua Ursului pentru a fi ferit de stricăciunile provocate de urşi stupilor sau vitelor. Mîine se scot fagurii de miere şi toţi ai casei trebuie să guste din ea pentru a fi feriţi de lupi şi de urşi. Este o zi indicată pentru sfinţirea ierburilor bune pentru leacuri.
